Advertising en-gros

Cat timp am stat in Corfu m-au facut curioasa spoturile lor TV asa ca am urmarit cateva pe cele 8 canale grecesti, singurele pe care le aveam la dispozitie de fapt….no CNN, no Euronews. 😀 Dar nu-i problema, mi-am spus. Numai bine, o ocazie in plus de a ma familiariza cu limba si cultura locala. Iar romana precis abunda de cuvinte care se trag din greaca. Numai cand ma gandesc la literele de la fizica. 🙂 Din pacate, din greaca am reusit sa inteleg chiar mai putin decat de la orele de fizica…

Revenind la spoturi…bariera lingvistica n-a prea contat in cazul lor. Majoritatea erau croite dupa aceleasi stereotipuri arhicunoscute. Nu intelegeam o boaba din ce se spunea, dar in urma imaginilor si a vocii „pufoase” parca imi rasunau in minte clasicele texte din reclamele noastre. E trist sa vezi cum aceeasi formula e aplicata pentru natiuni intregi. Si probabil functioneaza din moment ce continua s-o foloseasca.

Ma intreb daca nu cumva ne plac stereotipurile. Probabil orice om de pe strada am intreba despre calitatea spoturilor la produse ca detergenti si creme, le-ar critica dur. Doar toata lumea stie ca fotbalul trebuie sa fie spectaculos si advertisingul creativ, nu? 😛

Dar daca stau sa ma gandesc, in viata de zi cu zi cliseele ne usureaza pana la un punct interactiunea cu noul care se revarsa peste noi. Ne ofera chiar o senzatie de siguranta. Stim ca in anumite situatii predefinite anumiti oameni ar trebuie sa se comporte intr-un anumit fel. Si cand asta nu se intampla suntem cam zdruncinati pe moment…

Dar de obicei nici nu descoperim ca nu asa este. Desi stereotipurile se nasc din ceva real ele devin mai credibile decat realitatea din spatele lor. Asa cum ne ordonam lucrurile in casa avem tendinta sa ordonam si lumea din jur…cel putin in mintile noastre (limbajul cred ca e cel mai inalt nivel de organizare a lumii la care a ajuns omul, dar asta e alta discutie). E mai comod sa stii din ce sertar sa iei fiecare lucru, nu?

Deci poate e si vina noastra ca advertisingul e in anumite privinte standardizat. In fond, el este o oglinda a societatii. Iar majoritatea dintre noi nu suntem prea multumiti de imaginea noastra din oglinda. 😛

P.S. Moment funny – intr-o zi cineva a coborat din camera revoltat ca are un singur canal la televizor. Nu avea telecomanda si nu se ganidse sa incerce sa-l butoneze. Ce usor au uitat oamenii vremurile in care telecomanda nu era la ordinea zilei. 🙂

Anunțuri

5 gânduri despre “Advertising en-gros

  1. Cliseele ne simplifica rau viata, dar ne si fac sa gandim in sabloane deja trasate.

    Dar atata timp cat ai o telecomanda, e perfect, poti sa schimbi canalul. Desi pentru creieras butoanele sunt mai greu de descoperit 😛

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s