E incredibil cum o cronica buna poate face aproape orice subiect atractiv. Am citit Mexico ‘70 – Ioan Chirila. Abia asteptam sa ajung acasa sa vad ce se mai intampla la Mundial.

In conditiile in care urmaresc meciuri doar atunci cand Poli are vreun joc important. Iar nici atunci nu rezist cele 90 de minute.

In conditiile in care nu inteleg fotbalul. Sau in orice caz, ratez subtilitatile pentru care Ioan Chirila iubea acest joc.

Dar cumva el a resusit sa-l traduca intr-un limbaj universal.

Ma intreb, oare cate or fi lucrurile care nu ne intereseaza pentru ca la un moment dat un profesor, un parinte, un prieten n-a stiut sa ne spuna o poveste suficient de buna despre ele?